Definitivat matematica Jocul didactic in matematica subiectul 10

 

§ 2.2. Valenţele formative ale utilizării jocului didactic matematic în cadrul lecţiei de matematică a preşcolarului şi a şcolarului mic

 

Pentru sporirea eficienţei lecţiilor cu conţinut matematic pentru preîntâmpinarea eşecului şcolar, eliminarea supraîncărcării este necesar a introduce în lecţie elemente de joc prin care să se îmbine într-un tot armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţăturii.

Folosit cu măiestrie, jocul didactic matematic creează un cadru organizatoric care favorizează dezvoltarea curiozităţii şi interesului copiilor pentru tema studiată, a spirilului de investigaţie şi formarea deprinderilor de folosire spontană a cunoştinţelor dobândite, relaţii de colaborare, ajutor reciproc, integrarea copilului în colectiv. 

Jocurile didactice matematice au un mare rol în consolidarea, adâncirea, sistematizarea _şi verificarea cunoştinţelor în dezvoltarea multilaterală a preşcolarilor şi a şcolarilor mici.

Prin intermediul jocului didactic aceştia îşi îmbogăţesc experienţa cognitivă, învaţă să manifeste o atitudine pozitivă sau negativă faţă de ceea ce întâlnesc, îşi educă voinţa şi pe această bază formativă îşi conturează profilul personalităţii.

Jocul didactic este necesar deoarece prin el copilul trece lent, recreativ, pe nesim_ţite spre o activitate intelectuală serioasă.

 

Jocul didactic realizează cu succes conexiunea inversă. Prin joc, atât cadrul didactic cât şi copilul primesc informaţii prompte despre efectul acţiunii de predare-învăţare, despre valoarea veridică a cunoştinţelor sau a răspunsurilor pe care copilul le dă la sarcina didactică pusă în evidenţă.

 

Prin această informaţie inversă, imediat efectivă despre randamentul şi calitatea procesului didactic devine posibilă reactualizarea, reconştientizarea şi aprecierea procesului învăţării, dând posibilitatea institutorului să controleze şi autocontroleze cum au fost însuşite, înţelese elementele cunoaşterii. Confirmarea imediată a răspunsului are un efect psihologic dinamizant, mobilizator pentru elev, stimulându-i activitatea ulterioar_ă de învăţare. Bucuria succeselor măreşte încrederea în forţele proprii, promovează progresul intelectual al celui care învaţă. 

 

Prin folosirea jocului didactic se poate instaura un climat favorabil conlucrării fructuoase între copii în rezolvarea sarcinilor jocului, se creează o tonalitate afectivă pozitivă de înţelegere, se stimulează dorinţa copiilor de a-şi aduce contribuţia proprie. În joc institutorul poate sugera copiilor să încerce să exploreze mai multe alternative, se poate integra în grupul de elevi în scopul clarificării unor direcţii de acţiune sau pentru selectarea celor mai favorabile soluţii. 

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale copiilor. 

Copiii pot fi activizaţi să rezolve în joc sarcini didactice cu mari valenţe formativeducative cum sunt: analiza şi sinteza situaţiei problemă, identificarea situaţiei, descrierea acesteia, identificarea personajelor şi descrierea lor, formularea de întrebări pentru clarificări, elaborarea de răspunsuri la întrebări, aprecierea soluţiilor prin comparare, explorarea consecinţelor. 

Prin mobilizarea specială a activităţii psihice jocul didactic devine terenul unde se pot dezvolta cele mai complexe şi mai importante influenţe formative:

-i se creează copilului posibilitatea de a-şi exprima gândurile şi sentimentele; îi dă prilejul să-şi afirme eu-l, personalitatea; 

-stimulează cinstea, răbdarea, spiritul critic şi autocritic, stăpânirea de sine; 

-prin joc se încheagă colectivul clasei (grupa), copilul este obligat să respecte iniţiativa colegilor şi să le aprecieze munca, să le recunoască rezultatele; 

-trezeşte şi dezvoltă interesul copiilor faţă de învăţătură, faţă de şcoală, faţă de matematică; 

-contribuie la dezvoltarea spiritului de ordine, la cultivarea dragostei de muncă, îl obişnuieşte cu munca în colectiv; 

-cultivă curiozitatea ştiinţifică, frământarea, preocuparea pentru descifrarea necunoscutului;  -trezeşte emoţii, bucurii, nemulţumiri.

 

§2.3. Caracteristicile jocului didactic matematic

 

Jocul didactic este o activitate instructiv-educativă care are o structură specifică îmbinând în mod organic partea distractivă cu instrucţia, menţinând însă specificul de activitate didactică prin structura sa. 

Jocul didactic se deosebeşte de alte jocuri prin anumite caracteristici şi anume: scopul didactic, sarcina didactică, elemente de joc, conţinutul matematic, materialul didactic folosit şi regulile jocului. 

Scopul didactic - se formulează în legătură cu cerinţele programei şcolare pentru clasa respectivă, reflectate în finalităţile jocului. Formularea trebuie să fie clară şi să oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului respectiv. 

Sarcina didactică - reprezintă problema pe care trebuie să o rezolve copii în mod concret în timpul jocului (recunoaştere, denumire, descriere, reconstituire, comparaţie) pentru a realiza scopul propus. În general, un joc didactic are o singură sarcină didactică. Gradul de realizare al sarcinii didactice şi calitatea ei se constituie în formă de evaluare.

Elemente de joc – trebuie să se împletească strâns cu sarcina didactică şi să mijlocească realizarea ei în cele mai bune condiţii, constituindu-se în elemente de susţinere ale situaţiei de învăţare, ele pot fi dintre cele mai variate: întrecerea individuală sau pe echipe, cooperarea între participanţi, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greşelilor comise de către cei antrenaţi în jocurile de rezolvare a exerciţiilor sau problemelor, surpriza, aşteptarea, aplauzele, încurajarea, etc. 

Conţinutul matematic - trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv prin forma în care se desfăşoară, prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care se apelează. El reprezintă cunoştinţele predate anterior, sau care urmează să fie predate copiilor. 

Materialul didactic - reuşita jocului didactic matematic depinde în mare măsură de materialul didactic folosit, de alegerea corespunzătoare şi de calitatea acestuia. Materialul didactic trebuie să fie variat, cât mai adecvat conţinutului jocului, să slujească cât mai bine scopului urmărit. Astfel se pot folosi: planşe, jucării, folii, fişe individuale, cartonaşe, jetoane, truse de figuri geometrice. 

Regulile jocului - pentru realizarea sarcinilor propuse şi pentru stabilirea rezultatelor întrecerii se folosesc reguli de joc propuse de institutor sau cunoscute în general de elevi. Aceste reguli concretizează sarcina didactică şi realizează în acelaşi timp sudura între aceasta şi acţiunea jocului. Regulile de joc transformă de fapt exerciţiul sau problema în joc, activând întregul colectiv la rezolvarea sarcinilor primite. Ele trebuie să fie formulate clar, corect, să fie înţelese de elevi şi în funcţie de reguli se stabileşte şi punctajul.

 

Un exerciţiu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic matematic dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

-urmăreşte un scop şi realizează o sarcină didactică;

-foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;

-foloseşte un conţinut matematic accesibil şi atractiv;

-utilizează reguli de joc cunoscute, anticipate şi respectate de elevi.

 

§2.4. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic

 

Sub aspect metodic, jocul didactic necesită o pregătire detaliată. În jocurile didactice, institutorul nu mai are rolul de a preda cunoştinţele, de a prezenta şi a da de-a gata soluţiile unei probleme. El provoacă anumite probleme, anumite situaţii în faţa cărora sunt duşi copiii. Aceştia vor descoperi singuri calea de rezolvare, doar în cazul în care jocul este mai dificil, solu_ţia va fi sugerată discret de dascăl.

Explicaţiile cadrului didactic vor fi cât mai simple şi scurte, adecvate scopului urmărit prin joc, punându-se accent pe înţelegerea elementelor esenţiale. Unele precizări se pot face pe parcursul desfăşurării jocului. Când jocul se repetă, se poate renunţa la explicaţii.

Răspunsurile la întrebările jocului pot fi date prin acţiune sau prin explicaţii verbale.

Institutorul va acorda atenţie deosebită copiilor cu o exprimare greoaie sau capacitate de înţelegere mai redusă, aceştia fiind mereu antrenaţi şi încurajaţi.

Reuşita jocului este condiţionată de proiectarea, organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în care, cadrul didactic asigură concordanţă între elementele care-l definesc. Pentru aceasta se impun nişte cerinţe de bază:

-pregătirea jocului didactic matematic;

-organizarea judicioasă a acestuia;

-respectarea momentelor jocului;

-ritmul şi strategia conducerii lui;

-stimularea elevilor în vederea participării active la joc;

-asigurarea unei atmosfere prielnice;

-varietatea elementelor de joc (complicarea jocului).

 

Pregătirea jocului didactic matematic presupune:

-pregătirea institutorului (studierea conţinutului şi a structurii jocului; pregătirea materialului didactic: procurarea sau confecţionarea lui);

-împărţirea corespunzătoare a copiilor;

-distribuirea materialului necesar desfăşurării jocului.

 

Desfăşurarea jocului cuprinde următoarele momente: -introducerea în joc (prin discuţii pregătitoare);

-anunţarea titlului şi scopului acestuia (sarcina didactică);

-prezentarea materialului;

-explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;

-fixarea regulilor;

-demonstrarea jocului de către institutor;

-executarea de probă a jocului;

-executarea jocului de către copii;

-complicarea jocului sau introducerea unor noi variante;

-încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).

 

Introducerea în joc se face în funcţie de tema acestuia. Uneori se face printr-o discuţie cu efect motivator, printr-o expunere, pentru a stârni interesul şi atenţia copiilor, sau direct prin prezentarea materialului. 

 

Anunţarea jocului se face în termeni precişi, excluzând explicaţiile ambigue.

 

Explicarea jocului fiind un element hotărâtor ,institutorul are următoarele sarcini:

-să facă copiii să înţeleagă sarcinile ce le revin;

-să precizeze regulile jocului;

-să prezinte conţinutul jocului, principalele etape în funcţie de regulile jocului;

-să arate modul de folosire al materialului didactic;

-să precizeze sarcinile conducătorului de joc şi cerinţele prin care copilul poate deveni câştigător.

 

Fixarea regulilor. Regulile realizează legăturile dintre sarcina didactică şi acţiunea jocului. Fiecare joc didactic are cel puţin două reguli:

-prima regulă traduce sarcina didactică într-o acţiune concretă, atractivă, astfel exerciţiul este transpus în joc;

-a doua regulă are rol organizatoric şi precizează când trebuie să înceapă sau să se termine o anumită acţiune a jocului, ordinea în care trebuie să intre în joc.

 

Executarea jocului. Este important de remarcat faptul că ritmul şi intensitatea jocului didactic trebuie să crească treptat, de aceea se evită în timpul jocului intervenţiile inutile. Pentru a menţine şi chiar mări interesul pentru jocul respectiv este bine să se introducă pe parcurs unele reguli noi, materiale noi şi în special să se complice sarcinile didactice.

Executarea jocului începe la semnal. Se reamintesc regulile şi se dau indicaţii organizatorice. 

 

Jocul copiilor poate fi condus direct de institutor sau indirect, când institutorul participă şi el la joc, fără să interpreteze rolul de conducător. Pe parcursul jocului, cadrul didactic poate trece de la conducerea directă la cea indirectă. Sarcinile conducătorului de joc sunt:

-să imprime ritmul jocului;

-să menţină atmosfera de joc;

-să urmărească evoluţia jocului, evitând momentele de monotonie, de întrerupere;

-să controleze modul în care se realizează sarcina didactică;

-să activeze toţi copiii la joc;

-să creeze cerinţele necesare pentru ca fiecare participant să rezolve sarcina didactică în    mod independent sau în colaborare;

-să urmărească comportarea copiilor, precum şi relaţiile dintre ei; -să urmărească respectarea regulilor jocului.

În încheierea jocului cadrul didactic formulează concluzii asupra felului în care s-a desfăşurat jocul, s-au executat sarcinile primite, asupra comportării copiilor, făcând recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general.

Rezultatele jocului creează numeroase manifestări spontane de bucurie sau supărare, de mulţumire sau regret care nu lasă indiferenţi nici pe elevi, nici pe dascăli.

Jocul trebuie oprit la timp, lăsându-se câteva minute pentru strângerea ordonată a materialului folosit, atât cel demonstrativ, cât şi cel individual, obişnuind în acest fel pe elevi cu ordinea şi disciplina în muncă.

 

§ 2.5. Clasificarea jocurilor didactice matematice 

 

Jocurile didactice folosite în predarea matematicii sunt dificil de clasificat, existând numeroase criterii care pot îmbrăca forme diferite:

-jocuri didactice sub formă de exerciţii bazate pe întrecere; -jocuri de creaţie;

-jocuri distractive;

-jocuri de perspicacitate;

-jocuri logico-matematice;

-jocuri desfăşurate pe bază de materiale; -jocuri mute.

 

După momentul de folosire în cadrul lecţiei, există următoarea clasificare:

-jocuri didactice matematice, ca lecţie completă, de sine stătătoare;

-jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei (de exemplu la începutul lecţiei, pentru captarea atenţiei);

-jocuri didactice matematice în completarea lecţiei, intercalate pe parcursul lecţiei (când copii dau semne de oboseală) sau în final.

        

După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul matematicii sau în cadrul claselor există:

-jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unei unităţi didactice (lecţie, grup de lecţii, capitol sau subcapitol); -jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase.

După conţinutul unităţilor de învăţare, se disting următoarele tipuri de jocuri: -jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori, orientare spaţială, elemente şi noţiuni de geometrie;

-jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi; -jocuri didactice matematice pentru însuşirea şirului de numere naturale;

-jocuri didactice matematice pentru însuşirea operaţiilor cu numere naturale: adunare, scădere, înmulţire, împărţire;

-jocuri didactice matematice pentru însuşirea noţiunii de fracţie;

-jocuri didactice matematice pentru însuşirea şi consolidarea unităţilor de măsură.

 

§ 2.6. Jocurile logico-matematice. Caracteristici şi clasificări 

 

O categorie specială de jocuri didactice matematice este dată de jocurile logico- matematice, care urmăresc cultivarea unor calităţi ale gândirii şi exersarea unei logici elementare.

Materialul didactic necesar organizării jocurilor logico-matematice este o trusă cu figuri geometrice (trusa lui Z. Dienes) cu 48 piese care se disting prin 4 variabile, fiecare având o serie de valori distincte după cum urmează:

-formă cu patru valori: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc; -culoare cu 3 valori: roşu, galben, albastru; -mărime cu 2 valori: gros, subţire.

Piesele  posedă  cele  4  atribute  în  toate  combinaţiile  posibile,  fiecare  fiind  unicat

(4 × 3 × 2 × 2 = 48).

În organizarea jocului se poate folosi trusa completă sau o parte din ea.

 

Elevii trebuie să cunoască bine dimensiunea pieselor logice sau a figurilor geometrice, să descrie proprietăţile lor geometrice. În acest scop este necesar a relua anumite activităţi din cadrul grădiniţei şi a le adapta la cerinţele specifice organizării instructiv-educative ale învăţământului primar.

După noţiunile folosite şi operaţiile logice efectuate de elevi se poate face următoarea clasificare a jocurilor logico-matematice:

-jocuri pentru construirea mulţimilor;

-jocuri de aranjare a pieselor în tablouri;

-jocuri de diferenţe;

-jocuri pentru aranjarea pieselor în două cercuri (operaţii cu mulţimi);

-jocuri de perechi;

-jocuri de transformări ;

-jocuri de mulţimi echivalente (echipotente).

Fiecare tip de joc are mai multe variante; parcurgerea întregii game de variante nu este obligatorie şi nici strict necesară pentru a trece la jocurile de tipul următor.

 

Test de autoevaluare

1. Prezentaţi caracteristicile unui joc didactic matematic.
2. Definiţi jocul didactic.
3. Enumeraţi cel puţin 5 valenţe formative induse de jocul didactic matematic.
4. Precizaţi locul jocului didactic în lecţia de matematică.
5. Exemplificaţi caracteristicile şi momentele organizării şi desfăşurării unui joc didactic matematic.