Curs 1
Specificul cunoașterii științifice în educație: delimitări conceptuale, paradigmă, teorie științifică, model teoretic, niveluri ale cunoașterii științifice
Cercetarea este suma demersurilor de obținere a răspunsurilor la întrebări profesionale. Cercetarea:
Aceste trei criterii coabitează, dar sunt diferite de la o disciplină la alta. Validitatea se referă la corectitudinea științifică a procedurilor, a metodelor și tehnicilor. Încrederea se referă la calitatea procedurii de măsurare care înseamnă acuratețea și repetarea.
Criteriul de separare pentru paradigme este dacă metodologia științelor fizice poate fi aplicată la studiul fenomenului social. Cercetarea presupune aplicarea valorilor la procesul de colectare a informației, analiza și interpretarea.
|
|
|
|
Dimensiuni ale metodologiei de cercetare:
Strategii de cercetare:
În educație, cele mai frecvente strategii sunt studiile de caz și cercetarea acțiune.
Metode de cercetare:
Prelevarea de date necesare raportului de cercetare se realizează prin aplicarea faptică a metodelor de cercetare enumerate mai sus, de exemplu, fișa de interviu, chestionarul, fișa de observare, raport de analiză documentară.
Tipuri de date:
|
|
- Teorie științifică și niveluri ale cunoașterii alternative
Niveluri ale cunoașterii științifice alternative
Postpozitivism Determinare Reducționism Observare empirică și măsurare Verificarea teoriei
|
Constructivism Înțelegerea Sensuri de participare multiplă Construcție socială și istorică Generare de teorie |
Susținere / participare Politică Orientată spre atribuirea de putere Colaborativă Orientată spre schimbare
|
Pragmatism Consecințe ale acțiunilor Centrată pe problemă Cercetare pluralistă Orientată spre practica lumii reale |
Modele teoretice
Tipuri de cercetare din punctul de vedere:
Aplicație
|
Obiective |
Mod de anchetare
|
Cercetare pură |
Cercetare descriptivă |
Cercetare cantitativă |
|
Cercetare corelaționistă |
|
|
Cercetare explorativă sau de fezabilitate |
|
Cercetare aplicată |
Cercetare explicativă |
Cercetare calitativă |
|
|
|
Cele mai multe dintre studiile de cercetare sunt combinate. De asemenea, demersurile de cercetare cantitativă și calitativă au puncte tari și slabe, avantaje și dezavantaje.
|
- Aplicaţii ale cercetării
Domeniile de aplicații sunt directe și indirecte
- Furnizorii de servicii de sănătate: îngrijirea copilului, terapie ocupațională, psihoterapie, sănătate comunitară, promoționarea sănătății, sănătate publică;
- Educație, planificarea orașului, studii de bibliotecă, studii de afaceri , psihologice, activitate socială.
Zone de beneficiari:
Furnizori de servicii |
Administrator, manager și sau planificator |
Consumator de servicii |
Profesionale |
Niveluri de cercetare:
Operațional:
- Cât cheltuiesc consumatorii / beneficiari pentru acest item
- Ce le place sau ce nu le place la acest produs
- Ce tip de pachet preferă pentru acest produs
- De ce tip de formare au nevoie educatorii / formatorii
- Care sunt atributele necesare unui educator / formator
Zone de interes în științe umane: psihologie, educație, consiliere, activist social
- Care este cea mai frecventă problemă
- Cum se rezolvă cel mai frecvent
- Ce context socio-economic…
- De ce am succes în unele acțiuni, iar în altele nu am
- Ce resurse sunt validate în comunitate pentru a întâmpina nevoile particulare
- Ce strategii de intervenție sunt cele mai adecvate pentru această problemă
- Cum să-i satisfac pe beneficiari cu rezultatele cercetării
Evaluator, manager, agenție, finanțator
- Cea mai frecventă intervenție pentru o problemă particulară
- Care este cauza X sau efectul Y
- Ce relație există între două fenomene
- Cum măsor stima de sine a clientului
- Cum sunt sigur de validitatea chestionarului
- Care este modelul de adoptare a programului în comunitate
- Care este cel mai bun demers pentru a găsi atitudinea comunitară despre o anumită problemă
- Care este cel mai bun demers de a găsi eficiența unui tratament particular
- Cum pot să selectez un eșantion nepărtinitor
- Cum știu că am cel mai bun demers de afla satisfacția clienților mei
Consumator / beneficiar de servicii: calitate și eficiență
- Cât de eficient este serviciul pe care l-am primit
- Câtă valoare pun pe bani
- Cât de bine sunt formați furnizorii de servicii
Exemple:
Curs 1_Anexa
PROIECT DE CERCETARE
2010
- Titlul proiectului:
De exemplu, Metodologia de implementare a domeniilor de competenţe cheie europene în curriculumul şcolar aplicat
- Perioada de derulare: 2011
- Echipa proiectului:
Nume şi prenumele, grad |
Rolul în proiect |
Participare procentuală |
|
|
100 % |
|
|
100 % |
|
|
100 % |
|
|
100 % |
|
|
75 % |
|
|
100 % |
|
|
100 % |
4. Analiza situaţiei actuale / problematica cercetării şi justificarea proiectului
Premise contextuale
Comisia Europeană, prin Directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulţi ani (2002 – 2006), concretizat într-un raport final asupra principalelor elemente care derivă din implementarea programului Educaţie şi formare 2010 în perspectiva compatibilizării sistemelor educaţionale din ţările Uniunii Europene.
Potrivit Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), stabileşte următoarele opt competenţe-cheie: (1) comunicare în limba maternă; (2) comunicare în limbi străine; (3) competenţa matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; (4) competenţa digitală; (5) competenţe sociale şi civice; (6) a învăţa să înveţi; (7) spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; (8) sensibilizare şi exprimare culturală.
Deschiderea şi permisivitatea documentelor europene, precum şi teoriile, experienţele şi bunele practici europene cunoscute pentru dezvoltarea personală şi socială: educarea societăţii, cunoaştere, epistemologie socială şi societate a cunoaşterii, vecinătate, inter-/intra-culturalitate, expertiză etc.: the documents of Lisbon, the documents of Bologna, Agenda 21, the Recommandation on International Acces Qualifications (1999); the Code of Good Practice in the Provisions of Transnational Education (2001); the Recommandation on the Recognition of Joint Degrees (2004) etc.
Probleme identificate : reformele de sistem şi investiţiile de efort şi de resurse în acest domeniu prezintă au un înalt grad de inerţie, capacitatea de absorbţie fiind un factor determinant, iar rata de rentabilitate este mică, pe termen scurt. Aspecte de emergenţă pozitivă: există capitalul tradiţional ca părinţii să investească în generaţiile viitoare şi în educaţia copiilor lor (in Strategia de dezvoltare durabilă a României, www. edu.ro).
Premise de politică societală
Pentru perioada 2008-2013, prin Programul Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane, au fost stabilite următoarele obiective specifice în vederea garantării accesului la educaţie şi la formarea profesională iniţială de calitate, precum şi a asigurării continue a calităţii educaţiei: într-o primă etapă, deconcentrarea şi descentralizarea; reformarea în profunzime şi extinderea reţelei de unităţi a învăţământului timpuriu (preşcolar), asigurarea unui management performant in unităţile de învăţământ preuniversitar, lărgirea ariei de acoperire a transportului şcolar şi întărirea colaborării cu autorităţile locale pe baza unor responsabilităţi bine definite; îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul preşcolar, primar şi secundar şi formarea profesională iniţială prin susţinerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în vederea perfecţionării managementului şi a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante pe piaţa muncii; ameliorarea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul superior prin susţinerea universităţilor în vederea îmbunătăţirii managementului şi a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante; îmbunătăţirea calificării profesorilor, a formatorilor şi a altor categorii de personal din educaţie şi formare prin sprijinirea formării iniţiale şi continue a acestora din perspectiva educaţiei pentru dezvoltare durabilă; lărgirea cadrului de stimulare a învăţării pe toată durata vieţii prin sprijinirea furnizorilor de formare profesională continuă în vederea dezvoltării sistemului de asigurare şi management al calităţii; sprijinirea obţinerii de cunoştinţe şi competenţe superioare de către tinerii cercetători prin extinderea oportunităţilor pentru studii doctorale şi post-doctorale etc. Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă. Creşterea competitivităţii capitalului uman pe piaţa muncii presupune o serie de măsuri specifice, care să vizeze atât sistemul de educaţie şi de formare, cât şi individul ca beneficiar al educaţiei şi al formării (în sensul creşterii accesului şi participării la educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă).
Direcţii de acţiune: corelarea sistemului cu obiectivele şi reperele europene; dezvoltarea educaţiei permanente; modernizarea sistemului educaţional din mediul rural; descentralizarea învăţământului preuniversitar; asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie; asigurarea calităţii în învăţământ şi formare profesională; dezvoltarea resurselor umane din educaţie pentru un învăţământ de calitate; fundamentarea competitivităţii economice pe rezultate ale cercetării din învăţământul universitar.
Premise practice
Pentru realizarea obiectivului major asumat de societatea românească se va acţiona atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de conţinut al educaţiei şi al formării profesionale. Educaţia şi formarea iniţială şi continuă reprezintă elementele esenţiale pentru asigurarea competenţelor cheie, a cunoştinţelor şi a abilităţilor necesare formării şi dezvoltării unui stoc de capital uman educat şi competitiv pe piaţa europeană a muncii. Zonele de intervenţii: dezvoltarea sistemului şi a ofertelor de educaţie şi de formare; resursele umane din educaţie, cercetare şi formare continuă; beneficiarii de educaţie şi de formare.
Documentele reglatoare (planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare) menţionează compatibilitatea dintre ariile curriculare şi domeniile de competenţe-cheie. Programele şcolare în vigoare pentru învăţământul primar sunt construite din perspectiva atingerii obiectivelor cadru şi de referinţă, iar programele pentru învăţământul secundar inferior şi pentru învăţământul secundar superior, din perspectiva formării de competenţe. Există un număr semnificativ de programe şcolare care fac referiri concrete la cele opt domenii ale competenţelor-cheie în Nota de prezentare şi în Sugestiile metodologice (de exemplu, programele de fizică, de geografie, limba şi literatura română, limbi moderne, consiliere şi orientare şcolară etc.). În mod formal, menţionarea în documentele reglatoare de curriculum a competenţelor cheie reprezintă finalităţile educaţionale asumate explicit la acest nivel.
În acest context, contribuţia proiectului nostru la ethosul profesional prin analiza de practică şcolară şi prin oferta de formare directă şi on line vizează implementarea competenţelor cheie, cultivarea competiţiei, a metacogniţiei şi a motivaţiei, creşterea atractivităţii, realizarea de sinergii interindividuale şi de grup, cultivarea creativităţii şi a inovării. Profesorul devine un co-constructor sau un facilitator al învăţării, participă în echipa de predare, colaborează cu părinţii, participă la dezvoltarea şcolară, îşi însuşeşte tehnici de evaluare formativă, este implicat într-un demers de autoformare profesională.
5. Obiectiv general
Realizarea unui cadru - pilot de implementare a domeniilor de competenţe cheie în curriculumul aplicat.
6. Obiective specifice
- realizarea unei baze de date privind curriculumul naţional (planuri - cadru, programe şcolare) accesibile pe portalul MECTS;
- identificarea aspectelor din practica şcolară legate de implementarea domeniilor de competenţe cheie europene prin: analiza opiniilor cadrelor didactice, de exemplu, din judeţele pilot Călăraşi, Bihor, Vrancea şi municipiul Bucureşti; realizarea unui studiu privind valorificarea studiilor TIMSS şi PIRLS în judeţele pilot;
- dezvoltarea unui curriculum de formare, inclusiv, a unor suporturi de curs pentru a sprijini cadrele didactice în implementarea domeniilor de competenţe cheie europene în practica şcolară;
- derularea de cursuri de formare la nivelul unor judeţe pilot pentru a sprijini cadrele didactice în implementarea domeniilor de competenţe cheie europene în practica şcolară.
- Medodologia cercetării
Metode deliberative şi descriptive:
Analiza documentară : documente naţionale şi internaţionale;
Formalizarea
Metode de dialog / participarea la colocvii / activităţi publice:
Alcătuirea reţelei de participanţi /de operatori;
Forum: transmitere / recepţionare electronică de date şi de informaţii;
Metode participative:
Chestionar şi analiza de chestionar;
Derularea unor stagii de formare directă (faţă în faţă) pentru fiecare dintre domeniile de competenţe cheie;
Metode participative on line:
Dezvoltarea de comunităţi de învăţare on line pentru fiecare domeniu de competenţe cheie şi derularea unor activităţi de formare la distanţă prin participarea la fora tematice, aplicaţii la clasă, împărtăşirea experienţei.
- Populaţia investigată
De exemplu:
Proiectul se desfăşoară la nivelul a trei judeţe (Bihor, Călăraşi, Vrancea) al municipiului Bucureşti a rezultat un număr de 95 unităţi şcolare cu 936 cadre didactice. La nivelul fiecărui judeţ, din lot fac parte un număr de 27 unităţi şcolare cu un total de 235 cadre didactice, iar la nivelul municipiul Bucureşti 14 unităţi şcolare cu un total de 231 cadre didactice.
După cum s-a precizat, la nivelul zonei, structura pe tip de unitate este aceeaşi pentru toate judeţele. Astfel, dintre cele 27 unităţi pe zonă 13 sunt şcoli cu clase I-IV (S04), 7 şcoli cu clase I-VIII (S08) şi 7 licee sau grupuri şcolare (LIC/GRS). Cu menţiunea că şcolile S04 sunt selectate toate din mediul rural, diferenţa între cele trei judeţe este făcută de structura pe medii de rezidenţă a unităţilor S08 şi a liceelor, în funcţie de reţeaua şcolară.
Distribuţia de unităţi şi cadre didactice, pe tip de unitate
|
|
S04 |
S08 |
LIC |
|
|
S04 |
S08 |
LIC |
Total eşantion |
95 |
39 |
28 |
28 |
|
936 |
117 |
392 |
427 |
Din care: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
La nivel de judet |
27 |
13 |
7 |
7 |
|
235 |
39 |
91 |
105 |
Mun.Bucureşti |
14 |
|
7 |
7 |
|
231 |
|
119 |
112 |
Distribuţia cadrelor didactice, pe arii curriculare
|
Total |
învatatori |
lb. şi comunicare |
matematica si stiinte |
om si societate |
tehnologii |
arte |
sport |
Total |
909 |
151 |
212 |
203 |
119 |
112 |
56 |
56 |
S04 |
90 |
60 |
30 |
|
|
|
|
|
S08/SAM |
392 |
91 |
91 |
91 |
35 |
28 |
28 |
28 |
LIC/GRS |
427 |
|
91 |
112 |
84 |
84 |
28 |
28 |
Distribuţia eşantionului cadrelor didactice pe zone şi medii de rezidenţă
|
|
Unităţi şcolare |
|
Cadre didactice investigate |
||||||
|
|
Total |
S04 |
S08 |
LIC/GRS |
|
Total |
S04 |
S08 |
LIC/GRS |
Total |
Rural |
52 |
39 |
11 |
2 |
Total |
290 |
117 |
143 |
30 |
|
Urban |
43 |
|
17 |
26 |
|
646 |
|
249 |
397 |
|
Total |
95 |
39 |
28 |
28 |
|
936 |
117 |
392 |
427 |
Bihor |
Rural |
18 |
13 |
4 |
1 |
Bihor |
106 |
39 |
52 |
15 |
|
Urban |
9 |
|
3 |
6 |
|
129 |
|
39 |
90 |
|
Total |
27 |
13 |
7 |
7 |
|
235 |
39 |
91 |
105 |
Călăraşi |
Rural |
16 |
13 |
3 |
|
Călăraşi |
78 |
39 |
39 |
|
|
Urban |
11 |
|
4 |
7 |
|
157 |
|
52 |
105 |
|
Total |
27 |
13 |
7 |
7 |
|
235 |
39 |
91 |
105 |
Vrancea |
Rural |
18 |
13 |
4 |
1 |
Vrancea |
106 |
39 |
52 |
15 |
|
Urban |
9 |
|
3 |
6 |
|
129 |
|
39 |
90 |
|
Total |
27 |
13 |
7 |
7 |
|
235 |
39 |
91 |
105 |
Bucureşti |
Urban |
14 |
|
7 |
7 |
Bucureşti |
231 |
|
119 |
112 |
|
Total |
14 |
|
7 |
7 |
|
231 |
|
119 |
112 |
8. Activităţile proiectului
De exemplu:
Activitatea nr. 1: Realizarea unei baze de date privind curriculumul naţional (planuri - cadru, programe şcolare) cu interfaţă de dialog, accesibil pe portalul MECTS
Activitatea nr. 2: Studiu privind implementarea domeniilor de competenţe cheie europene în practica şcolară: stabilirea judeţelor – 3 judeţe (Călăraşi, Bihor, Vrancea) şi municipiul Bucureşti – 800 de subiecţi, diferenţiaţi pe arii curriculare; redactarea chestionarului; colectarea şi analiza datelor; finalizarea studiului
Activitatea nr. 3: Studiu privind valorificarea proiectelor TIMSS şi PIRLS în judeţele pilot: analiza de indicatori pe şcoală, comparativ cu media naţională; orientări pentru formarea continuă a profesorilor
Activitatea nr. 4: Curriculum de formare şi cursuri de formare în regim blended learning la nivelul judeţelor pilot:
- construirea de suporturi de curs pentru sprijinirea integrării competenţelor cheie în demersul didactic la următoarele discipline: limba şi literatura română, limbi moderne, matematică, ştiinţe, TIC si informatică, istorie, geografie, socio-umane, învăţământ primar
- înscrierea de persoane resursă din fiecare judeţ pentru fiecare dintre disciplinele implicate (aceştia vor fi desemnaţi de inspectorate);
- derularea unei sesiuni de formare directă (faţă în faţă) pentru fiecare dintre disciplinele implicate
- dezvoltarea de comunităţi de învăţare online pentru fiecare dintre disciplinele implicate şi derularea unor activităţi de formare la distanţă prin participarea la fora tematice, aplicaţii la clasă, împărtăşirea experienţei;
- obţinerea de feedback din partea participanţilor;
- redactarea unui raport privind impactul cursurilor.
Calendarul activităţilor
(A se bifa căsuţa corespunzătoare cu simbolul *)
Titlul activităţii[1] |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Aprilie |
Mai |
Iunie |
Iulie |
August |
Septembrie |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie |
Activitatea nr. 1 Realizarea unei baze de date privind curriculumul naţional (planuri - cadru, programe şcolare) cu interfaţă de dialog, accesibil pe portalul MECTS |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
Activitatea nr. 2 Studiu privind implementarea domeniilor de competenţe cheie europene în practica şcolară |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
Activitatea nr. 3 Studiu privind valorificarea proiectelor TIMSS şi PIRLS în judeţele pilot |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
Activitatea nr. 4 Curriculum de formare şi cursuri de formare în regim blended learning la nivelul judeţelor pilot |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- Rezultate şi produse ale proiectului
- Raport de cercetare;
- CD _ ISBN;
- Studiu privind implementarea competenţelor cheie în practica şcolară;
- Studiu privind valorificarea proiectelor TIMSS şi PIRLS în judeţele pilot;
- Curriculum de formare pentru integrarea metodologică a competenţelor cheie în demersul didactic;
- 9 seturi de materiale – suport pentru formare ;
- 8 resurse digitale pentru implementarea competenţelor cheie;
- Comunicări, articole.
- Valorificarea rezultatelor cercetării:
Tipul activităţii |
Modalitate de valorificare |
Grup ţintă |
Rezultate aşteptate |
Indicatori de realizare |
Activitatea nr. 1 |
||||
1.a. Realizarea unei baze de date privind curriculumul naţional (planuri - cadru, programe şcolare) |
Publicare, diseminare
|
Decidenţi, cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, specialişti în curriculum |
Raport, web-site pentru programe |
Nr. de documente de curriculum (aproximativ 1000) Nr. de linkuri (aproximativ 1000) Nr. de utilizatori: aproximativ 10000
|
1.b. Interfaţă de dialog |
Diseminare, sensibilizare, monitorizare
|
Decidenţi, cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, specialişti în curriculum |
Lista de verificare |
Nr. itemi / butoane de dialog: aproximativ 100 Nr. de accesări: aproximativ 10000 Nr. de intervenţii: aproximativ 500 |
Activitatea nr. 2 |
||||
2a. Realizarea lotului de respondeţi din judeţele pilot (Călăraşi, Bihor, Vrancea) şi municipiul Bucureşti pe arii curriculare |
Alcătuirea lotului de persoane resursă în şcolile de rezidenţă |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Baza de date Dobândirea abilităţilor novatoare pentru includerea competenţelor cheie în curriculum şi în evaluare |
Nr. de unităţi şcolare: 95 Nr. de cadre didactice: 936
|
2b. Redactarea şi difuzarea chestionarului |
Monitorizarea lotului de persoane resursă în şcolile de rezidenţă
|
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Chestionar specimen |
Nr. de chestionare: 936 Nr. de reţele locale: 95
|
2c. Colectarea datelor
|
Monitorizare
|
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Matrice de prelucrare specimen
|
Nr. de respondenţi pe arii curriculare: 936 |
2d. Analiza datelor şi finalizarea studiului |
Studiu de teren |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Raport, studiu de analiză Creşterea gradului de integrare a cercetării – dezvoltării – inovării în plan local prin calitate şi prin eficienţă
|
Nr. de beneficiari direcţi: aproximativ 1500 Nr. de beneficiari indirecţi: aproximativ 2500
|
Activitatea nr. 3 |
||||
3a. Analiza de indicatori pe şcoală, comparativ cu media naţională |
Alcătuirea analizei pe indicatorii selectaţi |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Analiza pe indicatori |
Nr. de indicatori analizaţi: aproximativ 20 Nr. de beneficiari direcţi: 30 şcoli |
3b. Orientări pentru formarea continuă a profesorilor |
Publicare, diseminare, sensibilizare
|
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Rapoarte de şcoală Creşterea gradului de integrare a cercetării – dezvoltării – inovării în plan local prin calitate şi prin eficienţă
|
Nr. de beneficiari direcţi: aproximativ 120 Nr. de beneficiari indirecţi: aproximativ 200
|
Activitatea nr. 4 |
||||
4a. Dezvoltarea unui curriculum de formare privind integrarea competentelor cheie in procesul didactic; construirea suporturilor de curs pentru. fiecare dintre disciplinele implicate |
Publicarea suporturilor de curs |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
CD-uri cu ISBN Dezvoltarea comunităţilor profesionale, locale sau virtuale din perspectiva proiectului Creşterea gradului de integrare a cercetării – dezvoltării – inovării în plan local prin calitate şi prin eficienţă |
Curriculum de formare privind integrarea competentelor cheie Nr. de suporturi de curs :9 Nr. resurse digitale: 8 Nr. de beneficiari direcţi şi indirecţi: aproximativ 1000
|
4b - Inscrierea de persoane resursă din fiecare judeţ pentru fiecare dintre disciplinele implicate |
Alcătuirea de reţele de formare |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Reţea de persoane resursă |
Nr. de persoane resursă: 225 Nr. de reţele locale pe disciplina – 9/ judeţ Nr. de reţele judeţene cu persoane resursa abilitate in metodologia de integrare a competenţelor cheie - 3
|
4c. Derularea unor stagii de formare directă (faţă în faţă) pentru fiecare dintre disciplinele implicate |
Schimb de experienţe didactice |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Suporturi de curs Dezvoltarea comunităţilor profesionale locale Creşterea ratei de participare la acţiunile de proiect prin: atractivitate, motivare, crearea unui mediu favorabil dezvoltării competenţelor profesionale, contribuţia la recunoaşterea socială, acreditare şi facilitarea accesului la formare a profesorilor şi a formatorilor |
Număr de grupuri ţintă: 27 Nr. de stagii de formare: 27 Nr. de cadre didactice formate: 225 |
4d. Dezvoltarea de comunităţi de învăţare online pentru fiecare dintre disciplinele implicate şi derularea unor activităţi de formare la distanţă prin participarea la fora tematice, aplicaţii la clasă, împărtăşirea experienţei |
Schimb de experienţe didactice |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Suporturi de curs on line Dezvoltarea comunităţilor profesionale virtuale Creşterea ratei de participare la acţiunile de proiect prin: atractivitate, motivare, crearea unui mediu favorabil dezvoltării competenţelor profesionale, contribuţia la recunoaşterea socială, acreditare şi facilitarea accesului la formare a profesorilor şi a formatorilor |
Număr de grupuri ţintă: 27 Nr. de cadre didactice înscrise: 300 |
4e. Obţinerea de feedback din partea participanţilor; redactarea unui raport privind impactul cursurilor |
Publicare Diseminare |
Decidenţi, cadre didactice din judeţele pilot |
Raport Creşterea ratei de participare a grupurilor ţintă la susţinerea dezvoltării locale şi regionale în domeniile educaţiei şi ale formării profesionale din perspectiva introducerii competenţelor cheie Creşterea gradului de integrare a cercetării – dezvoltării – inovării în plan local prin calitate şi prin eficienţă Creşterea ratei de participare şi de implicare a grupurilor ţintă în viaţa publică |
Rata de participare a beneficiarilor: 90% Rata de diseminare: 5000 |
9. Beneficiarii cercetării
- Structuri guvernamentale şi interguvernamentale;
- Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, instituţiile afiliate;
- Inspectorate şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ;
- Casele Corpului Didactic;
- Unităţi de învăţământ;
- Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare;
- Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)
- Instituţii de Învăţământ Superior de Stat
- Biblioteci centrale universitare şi pedagogice
- Comisia Naţionala a României pentru UNESCO
- Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic;
- Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi;
- Biblioteci centrale, şcolare, centrele de documentare şi informare în mediul rural defavorizat;
- Agenţia Naţională pentru Tineret;
- Asociaţii ale profesorilor;
- Asociaţii de părinţi;
- Mass media;
- Organizaţii de cult;
- Organizaţii nonguvernamentale naţionale şi internaţionale;
- Societăţi comerciale;
- Organizaţii de voluntari;
- Asociaţii profesionale şi instituţii culturale;
- Autorităţi şi persoane din comunităţi locale.
Coordonator proiect de cercetare:
Director:
[1] În lunile ianuarie şi februarie 2010, echipa proiectului a participat şi la elaborarea studiului Restructurarea curriculum-ului naţional. Analiza condiţiilor de implementare.