Barba Albastra de Charles Perrault
A fost odata ca niciodata ca daca n-ar fi nu s-ar povesti, un gentilom bogat, foarte bogat care din nefericire avea o barba albastra facandu-l respingator pentru fete si femei. Afla el ca vecina lui are doua fete numai bune de maritat si o ceru de nevasta pe una din ele. Dar nici una nu vroia sa se marite cu un om cu barba albastra pentru ca aflasera ele ca mai fusese casatorit de cateva ori si nu nu stia nimeni ce se intamplase cu nevestele lui.Auzind acestea Barba Albastra organiza petreceri, partide de vanatoare, serbari cu muzica si dans pentru a se apropia de una din ele. Petrecand mai mult timp impreuna mezina vecinei ajunse sa-l priveasca altfel si ajunse chiar sa creada ca era atragator si barba lui nu era chiar asa albastra cum i se paruse la inceput. Fu de acord sa se marite cu el si facura nunta.
Dupa un timp Barba Albastra isi anunta sotia ca va pleca intr-o calatorie de afaceri timp de sase luni. Ii lasa cheile de la toate camerele. De la cuferele cu haine si giuvaiericale spunandu-i ca poate sa se plimbe peste tot mai putin in biroul sau, si-i arata o cheita mica. Obtinand promisiunea ca nu va intra in camera pleca la treburile lui. Dupa plecarea sotului ei femeia isi invita prietenele care curioase rascolira toate cuferele, toate camerele minunadu-se foarte de norocul care dadu peste prietena lor. In schimb pe nevasta lui Barba Albastra o rodea curiozitatea si se framanta tinand cheita in mana, nefiind hotarata daca sa intre sau nu in camera interzisa. In cele din urma ceda curiozitatii si descuie camera. Era o camera intunecata si la inceput nu vazu nimic dar dupa ce se obisnui cu lumina obscura vazu podeaua plina de sange si trupurile unor femei insirate pe jos. Cu spaima instalata pe chip iesi din camera tremurand. Coincidenta sau nu, in acea noapte se intorse acasa si Barba Albastra si ea se stradui din rasputeri sa se comporte cat mai firesc.
A doua zi cand i-a dat cheile barbatului ei acesta vazu ca pe cheita mica erau pete de sange si ii spuse ca daca a intrat acolo o va mai face o data dar numai ca sa se alature celorlalte neveste ale lui la fel de curioase ca si ea. Ingrozita aceasta ii ceru sa ramana cateva moment singura. In timpul asta o ruga pe sora ei Ana sa se urce in pod sa vada daca nu cumva se zareau fratii lor care-si anuntasera vizita la ea in acea zi. Dupa mai multe raspunsuri negative si cu ultima speranta luata se trezi cu sotul ei in mijlocul camerei furios cum nu-l mai vazuse niciodata. I se arunca la picioare plangand amarnic siimplorandu-l sa-i ierte necuviinta de a-si fi incalcat promisiunea.
Dar acesta nici nu vru sa auda si ridica cutitul ca s-o omoare. In secunda aceea usa se izbi de pereti si doi cavaleri navalira in camera cu sabiile scoase. Barba Albastra ii recunoscu pe fratii sotiei sale, muschetari in garda regelui si dadu sa fuga dar acestia il prinsera si-l strapunsera cu sabiile.Tanara sotie ramase mostenitoare a lui Barba Albastra si darui o parte din avere surorii si fratilor ei, pastrandu-si o parte si pentru ea. Peste un timp se casatori cu un om cumsecade care o ajuta sa uite calvarul trait alaturi de Barba Albastra.